Adevarata intrebare este insa, cati dintre noi meritam sa fim salvati? Daca vom fi salvati si continuam sa ne traim vietile ca si pana acum, totul a fost in zadar. Doar o risipa de timp si energie, o experienta peste am trecut cu totii fara sa invatam nimic, fara sa apreciem nimic. Degradam in pas alert, constienti sau nu, intrand in rutina zilnica fara drept de apel. Nu mai suntem ce am fost, ce credeam cand eram copii ca trebuie sa fim. Am uitat ceea ce zeci de profesori s-au zbatut sa ne invete. Au uitat si ei. Traim in nestire, majoritatea fara un scop anume, eventual unul superficial care odata atins nu rasplateste cu satisfactia asteptata pentru ca e depasit de altul si mai superficial, si tot asa.

E ciudat cum intr-o perioada in care totul evolueaza, oamenii reusesc cumva sa involueze. Efectul de turma e in floare, superficialitatea ne inveleste pe zi ce trece. “Viata buna” a capatat un cu totul alt sens acum. Oamenii nu mai au nici macar minimul de respect fata de semenii lor, au uitat sa zambeasca, au uitat sa iubeasca, au uitat sa traiasca. Cumva, undeva pe drumul vietii si-au pierdut calea. Nu se mai stie ce inseamna sa ajuti pe cineva fara a astepta nimic in schimb. Si chiar daca o faci, esti privit ciudat, poate mai primesti si o injuratura asa preventiv, “ca sigur ai avut tu un scop pentru care m-ai ajutat!”.

Avand toate astea in fata ochilor zi de zi, revin la intrebarea mea: cati dintre noi meritam sa fim salvati?

Imi amintesc un videoclip, in care mai multi oameni fugeau prin oras si lipeau niste afise pe care era desenat un semn de intrebare. O campanie excelenta, un semnal de alarma pentru omenire: “Where is the love?”.

Este momentul acela in care ratiunea iti este departe undeva, lasand loc instinctului sa isi faca treaba asa cum stie el mai bine. Nu ai timp, sau poate chiar nu vrei sa te gandesti la cum ar trebui sa reactionezi. Stii ca simti ceva, si actiunile tale se conformeaza instinctului. Suntem capabili de emotii foarte puternice, si asta difera de la bine la rau. Daca am putea observa starile de spirit, oare ce culoare ar avea fiecare? Sunt sigur ca acea persoana care este capabila sa iti dea senzatia ca treci prin focul iadului si esti inghetat in acelasi timp, ar avea parte de un spectacol vizual fascinant.

Un filmulet foarte emotionant care are legatura cu acest subiect, puteti vedea mai jos.

In momentul de fata consider ca intreaga viata nu este decat o partida lunga a acestui joc si fiecare dintre noi trebuie sa joace indiferent daca vrea sau nu. Intreaga viata este o adunatura de decizii mai mult sau mai putin importante. Sa zicem ca atunci cand deciziile sunt chiar marunte poti lasa pe altii sa joace in locul tau.Dar atunci cand e vorba de o decizie care iti va schimba viata total? Cand stii ca indiferent ce vei alege nimic nu va mai fi la fel. Cand esti pus la o rascruce de drumuri si nu prea stii pe ce carare sa o apuci. Accepti o provocare? Sau spui adevarul? Meditezi la asta ?
Sau alegi la intamplare si iti petreci restul vietii intrebandu-te cum era daca mergeai pe celalalta poteca?

Nu cred in destin. Cel putin intr-un destin de forma liniara. Refuz sa cred ca m-am nascut intr-o lume in care trebuie sa fac ce imi zice destinul. Cineva ne controleaza fiecare miscare? Unde este liberul arbitru atunci? Consider insa ca lucrurile care trebuie sa se intample se vor intampla oricat ai incerca sa le opresti. Parca imi convine mai mult varianta asta. Sa stiu ca pot eu sa aleg cum vreau sa se intample. Parca totusi e mai bine. Se spune ca atunci cand viata te obliga sa iei o decizie importanta, care iti marcheaza existenta, se formeaza mai multe lumi paralele cu fiecare posibilitate a deciziei tale. Hell yeah!!! Asta chiar imi convine! Nu ar fi frumos ca atunci cand iti dai seama ca ai luat o decizie gresita sa treci intr-o lume paralela in care ai luat-o pe cea buna? Dar care ar fi farmecul vietii atunci? Am fi toti fericiti, iar lucrurile ar deveni monotone. Personal, teoria cu lumile paralele imi place foarte mult. Din acest motiv cred ca imi plac si filmele cu subiect asemanator : The Time Machine, Deja Vu, Triangle, si noul serial care m-a fascinat deja de la primul episod, Flashforward. Toate sunt filme cu subiect asemanator, in care oamenii incearca cu disperare sa schimbe trecutul sau viitorul in care ceva ingrozitor se intampla.

Pot zice ca pana acum am luat si eu cateva decizii care mi-au schimbat viata. Momentan nu pot spune ca sunt decizii proaste, dar chiar daca ar fi, o sa merg mai departe, pentru ca lucrurile care trebuie sa se intample, se vor intampla!